webcrack
Hacker Ancepator
Data inscrierii: 17/Dec/2007
Mesaje: 18
Localitate: <script> alert("XSS")</script>
|
 Trimis: 17/12/2007 23:17 Titlul subiectului: Memorie cu acces aleator |
|
|
Memorie cu acces aleator
Memoria de tip RAM (Random Access Memory) este denumirea genericã pentru orice tip de memorie care deþine urmãtoarele caracteristici: poate fi accesatã aleator (nu secvenþial, precum benzile magnetice), este volatilã (la întreruperea alimentãrii cu energie electricã, datele stocate se pierd) ºi, în ziua de azi, se implementeazã pe cip-uri electronice (aºadar excludem dispozitivele magnetice sau optice, precum hard disk-urile sau CD-urile). Avantajele memoriei RAM sunt foarte mari, ea beneficiind în plus faþã de alte medii de stocare a informaþiilor de o vitezã de acces excepțional de mare, fiind de exemplu de mii de ori mai rapidã decât un hard disk.
Clasificare
Existã douã tipuri principale de RAM: memorie staticã (SRAM = Static RAM) ºi dinamicã (DRAM = Dynamic RAM), diferenþele constând în "stabilitatea" informaþiilor. Astfel, memoria staticã pãstreazã datele pentru o perioadã de timp nelimitatã, pânã în momentul în care ea este rescrisã, asemãnãtor unui mediu magnetic. În schimb, memoria dinamicã necesitã rescrierea permanentã, la câteva fracþiuni de secundã, altfel informaþiile fiind pierdute. Avantajele memoriei SRAM: utilitatea crescutã datoritã modului de funcþionare ºi viteza deosebit de mare; dezavantaj: preþul mult peste DRAM.
În realitate, memoria de tip SRAM este folositã cel mai adesea ca memorie intermediarã/cache, pe îndată ce DRAM-ul este utilizat în PC-urile moderne, fiind prezent în primul rând ca memorie principalã a oricãrui sistem. De acest din urmã tip ne vom ocupa în continuare, enumerând tipurile uzuale de DRAM folosite de-a lungul istoriei informaticii, toate concepute în scopul creºterii performanþelor DRAM-ului standard: FPM DRAM (Fast Page Mode DRAM), EDO DRAM (Extended Data Out DRAM), BEDO RAM (Burst EDO DRAM), RDRAM (Rambus DRAM), în prezent impunându-se SDRAM (Synchronous DRAM), cu variantele DDR SDRAM (Double Data Rate SDRAM) ºi DDR2 SDRAM. De asemenea, pentru plãcile grafice au fost gândite mai multe feluri de memorie, printre care VRAM (Video RAM), WRAM (Windows RAM), SGRAM (Synchronous Graphics RAM) ºi GDDR3, ele fiind variante de DRAM (primele douã), SDRAM ºi respectiv DDR2 SDRAM, optimizate pentru a fi utilizate ca memorie video.
Modele constructive ale modulelor de memorie
Modul de memorie SIMM cu 72 de pini
Image
Dupã perioada de început, când cipurile de memorie se înfigeau în placa de bazã, întâiul model rãspândit a fost SIMM-ul pe 30 de picioruºe/pini, urmat de cel pe 72 de pini. Modulul SIMM (Single Inline Memory Module) prezintã o lãþime de bandã de 8 biþi pentru întâia versiune ºi de 32 pentru cea de-a doua; dimensiunea fizicã a SIMM-ului pe 30 de pini este de douã ori mai micã decât în cazul celeilalte variante. Diferenþele de vitezã dintre ele corespund perfect perioadei de glorie: dacã prima versiune era uzualã pe timpul sistemelor Intel 286 ºi 386, SIMM-ul pe 72 de pini a stat la baza generaþiei 486, Pentium ºi Pentium Pro. Cipurile folosite au fost de tip DRAM, FPM ºi, mai târziu, EDO DRAM.
Urmaºul lui SIMM s-a chemat DIMM (Dual Inline Memory Module). Dupã cum îi spune ºi numele, el oferã o lãþime de bandã de 64 de biþi, dublã faþã de SIMM-urile pe 72 de pini, având la bazã un gen de dual-channel intern. Numãrul de pini a fost de 168 sau de 184, în funcþie de tip: SDRAM sau DDR SDRAM. A existat ºi un numãr limitat de eșantioane de DIMM bazate pe EDO DRAM, dar ele nu au avut succes pentru cã trecerea de la SIMM la DIMM a coincis cu cea de la EDO la SDRAM.
RIMM (Rambus Inline Memory Module) este modelul constructiv al memoriilor RDRAM. Numãrul de pini este de 184 (ca ºi la DDR SDRAM) dar asemãnãrile se opresc aici, configuraþia pinilor ºi modul de fapt fiind total diferite. Mai sunt de amintit modulele SO-DIMM, destinate calculatoarelor portabile, care deþin un numãr diferit de pini: 184 pentru SDRAM ºi 200 pentru DDR SDRAM. Practic vorbind, montarea modulelor SIMM era o operaþie greoaie ºi necesita experienþã ºi îndemânare. Odatã cu modulele DIMM (ºi RIMM, care au acelaºi sistem de prindere) s-au uitat dificultãþile, fiecare putând acum monta o memorie, fiind necesarã doar puþinã atenþie. Montarea inversã a unui DIMM (care necesitã, totuºi, destulã forþã)
Alte caracteristici ale memoriei
Alte douã elemente care influenþeazã viteza, stabilitatea ºi preþul memoriilor sunt funcþiile ECC ºi Registered, integrate în unele module de memorie. Cele ECC (Error Correction Code) deþin o funcþie specialã care permite corectarea erorilor temporare ce apar pe parcursul utilizãrii, iar cele Registered (numite ºi Buffered) deþin un buffer (zonã de memorie suplimentarã) care depoziteazã informaþia înainte ca ea sã fie transmisã controller-ului, permiþând verificarea riguroasã a acesteia. Memoriile Registered sunt mai lente decât cele normale sau ECC ºi extrem de scumpe, folosirea lor fiind justificatã doar în cazuri speciale, când corectitudinea informaþiilor prelucrate ºi stabilitatea sistemului este vitalã, de exemplu în cazul server-elor.
În general, atât timp cât memoria nu este supusã unor situaþii anormale de funcþionare (frecvenþã, tensiune sau temperaturã în afara specificaþiilor) ea oferã o stabilitate extrem de apropiatã de perfecþiune, arhisuficientã pentru un calculator obiºnuit.
Sursa: Wikipedia
:lol: |
|
[/url]